CCJE(2013)4

15 noiembrie 2013

CONSILIUL CONSULTATIV AL JUDECĂTORILOR EUROPENI

(CCJE)

I. INTRODUCERE

1.      În conformitate cu mandatul care i-a fost încredinţat de Comitetul de Miniştri, Consiliul consultativ al judecătorilor europeni (CCJE) a decis să pregătească, pentru 2013, un Aviz privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi pentru o mai bună calitatea şi eficienţă a actului de justiţie.

2.      Avizul a fost elaborat pe baza avizelor anterioare ale CCJE şi a instrumentelor relevante ale Consiliului Europei, în special Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor (1998), Magna Carta  Judecătorilor (2010) şi Recomandarea Comitetului de Miniştri CM/Rec(2010)12 privind judecătorii: independenţă, eficienţă şi responsabilitate. De asemenea, au fost avute în vedere Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii ale Naţiunilor Unite (1985), Principiile de bază privind rolul barourilor ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (1990), Principiile de la Bangalore privind deontologia judiciară (2002) şi comentariul Grupul de integritate judiciară privind principiile de la Bangalore (2007). În plus, Avizul se întemeiază pe lucrările Consiliului Barourilor Europene (CCBE), în special pe Codul deontologic al avocaţilor europeni (1998, modificat în 2002 şi 2006) şi pe Carta principiilor fundamentale ale avocatului european (2006).

Sunt avute în vedere răspunsurile statelor la chestionar, raportul expertului ştiinţific, dna. Natalie FRICERO (Franţa), precum şi contribuţiile din cadrul conferinţei organizată în comun de către CCJE şi Baroul din Paris la data de 7 noiembrie 2012, la Paris, şi conferinţa organizată la data de 13 iunie 2013 la Roma de către CCJE, Consiliul Superior al Magistraturii din Italia şi Consiliul Naţional al Barourilor din Italia.

De asemenea, CCJE a consultat CCBE cu ocazia pregătirii acestui Aviz.

II . ROLURILE JUDECĂTORILOR ŞI AVOCAŢILOR ÎN FUNCŢIONAREA JUSTIŢIEI

3.     Un stat de drept trebuie să-şi organizeze sistemul său judiciar astfel încât supremaţia legii şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale să fie garantate în conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (denumită în continuare Convenţia), precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare Curtea). Judecătorii şi avocaţii au un rol esenţial în realizarea în cele mai bune condiţii a acestui obiectiv.

CCJE a recunoscut deja rolul esenţial al colaborării dintre diferitele părţi implicate în buna funcţionare a justiţiei şi importanţa interacţiunii între aceste părţi. Astfel, CCJE a afirmat în Avizul său nr. (2009)12, la paragraful 10, că schimbul de principii juridice şi de valori etice comune între toţi profesioniştii implicaţi în procesul juridic este esenţial pentru o bună administrare a justiţiei.

4.     Judecătorii şi avocaţii au roluri diferite în procedura judiciară, însă este necesară contribuţia celor două profesii la elaborarea unei soluţii echitabile şi eficiente în toate procedurile, conform legii.

5.     Principiile fundamentale ONU privind independenţa magistraturii prevăd la punctul 2 că magistraţii, în cauzele în care sunt sesizaţi, decid cu imparţialitate, pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără restricţii şi fără a face obiectul unor influenţe, incitări, presiuni, ameninţări sau intervenţii necorespunzătoare, directe sau indirecte, din partea oricărei persoane sau pentru orice motiv. În acelaşi document, la punctul 6 s-a stabilit că în baza principiului independenţei magistraturii, magistraţii au dreptul şi îndatorirea de a veghea ca dezbaterile judiciare să se deruleze echitabil şi drepturile părţilor să fie respectate.

CCJE a subliniat în Avizul său nr. 1 (2001) că independenţa judecătorilor nu este o prerogativă sau un privilegiu oferit în interesul judecătorilor, ci o condiţie prealabilă pentru Statul de drept şi o garanţie pentru cei care caută şi solicită înfăptuirea justiţiei.

6.     În cadrul misiunii şi a obligaţiilor sale profesionale de a apăra drepturile şi interesele clientului său, avocatul joacă de asemenea un rol esenţial în administrarea justiţiei. În comentariul Cartei principiilor esenţiale ale avocatului european a CCBE, rolul avocatului este definit la punctul 6 după cum urmează: „un avocat, indiferent dacă acţionează pentru o persoană fizică, o persoană juridică sau pentru stat, are misiunea de a asista şi de a reprezenta în mod fidel clientul său, de a acţiona asemeni unui profesionist respectat de terţi şi de a fi un actor indispensabil pentru buna administrare a justiţiei. Întrunind toate aceste aspecte, avocatul, servind interesele clientului său şi veghind la respectarea drepturilor acestuia, îndeplineşte, de asemenea, o funcţie socială, aceea de a preveni şi a evita conflictele, de a veghea la soluţionarea acestora în conformitate cu legea, pentru a facilita evoluţia dreptului şi a ocroti libertatea, justiţia şi statul de drept”. După cum se arată în paragraful 1.1 din Codul deontologic al avocaţilor europeni al CCBE, respectul pentru misiunea avocatului este o condiţie esenţială pentru statul de drept şi pentru o societate democratică. Principiile de bază ale Naţiunilor Unite privind rolul baroului arată că protecţia adecvată a libertăţilor fundamentale şi a drepturilor omului, fie că sunt economice, sociale sau culturale ori civile şi politice, de care se orice persoană trebuie să poată să se bucure, impune ca fiecare să aibă acces efectiv la serviciile juridice furnizate de avocaţi independenţi. Principiul 12 aminteşte că avocaţii, în calitate de agenţi esenţiali ai administrării justiţiei, păstrează în orice moment onoarea şi demnitatea profesiei lor.

7.     Judecătorul şi avocatul trebuie să fie independenţi în exercitarea funcţiilor acestora şi totodată trebuie să fie şi să păstreze aparenţa că sunt independenţi unul faţă de altul. Această independenţă este afirmată de statutul şi de principiile etice ale fiecărei profesii. CCJE consideră că această independenţă este esenţială pentru buna funcţionare a justiţiei.

CCJE face trimitere la paragraful 7 din Recomandarea CM/Rec (2010)12, care declară că, independenţa judecătorilor trebuie să fie o garanţie la cel mai înalt nivel juridic posibil. Independenţa avocaţilor trebuie să fie garantată în acelaşi mod.

8.     CCJE face trimitere la paragraful 12 din Recomandarea CM/Rec (2010)12, care precizează că, sub rezerva respectării independenţei lor, judecătorii şi puterea judecătorească trebuie să întreţină relaţii de muncă constructive cu instituţiile şi autorităţile publice implicate în gestionarea şi administrarea instanţelor, precum şi cu toţi profesioniştii ale căror sarcini sunt legate de activitatea judecătorilor, în scopul facilitării unei justiţii eficiente. Sunt necesare relaţii constructive şi în derularea procedurilor pentru a obţine o soluţie echitabilă şi eficientă în litigiile care fac obiectul acestor proceduri.

9.     Se pot distinge două categorii de relaţii între judecători şi avocaţi:

- pe de o parte, relaţiile dintre judecători şi avocaţi care derivă din principiile şi regulile de procedură din fiecare stat şi care au un impact direct asupra eficienţei şi calităţii procedurilor judiciare. În Avizul său nr. (2008)11 privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, CCJE a subliniat deja în concluziile şi recomandările sale că nivelul calităţii hotărârilor judecătoreşti reiese clar din interacţiunile dintre numeroşii actori ai sistemului judiciar;

- pe de altă parte, relaţiile care rezultă din comportamentele deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor şi care impun un respect reciproc pentru rolurile fiecăruia şi un dialog constructiv între judecători şi avocaţi.

III . ÎMBUNĂTĂŢIREA RELAŢIILOR PROCEDURALE, DIALOG ŞI COMUNICARE ÎN CADRUL PROCEDURILOR

10.  Judecătorii şi avocaţii au împreună o obligaţie fundamentală: respectarea regulilor procedurale şi a principiilor procesului echitabil.

CCJE consideră că relaţiile constructive între judecători şi avocaţi vor îmbunătăţi calitatea şi eficienţa procedurilor. Acestea vor ajuta, de asemenea la satisfacerea nevoilor părţilor: justiţiabilii se aşteaptă ca ei şi avocaţii lor să fie audiaţi şi ca judecătorii şi avocaţii să contribuie împreună la o soluţionare echitabilă a cauzei lor conform legii şi într-un termen rezonabil.

11.  Cu toate acestea, calitatea şi eficienţa procedurilor judiciare depinde în primul rând de o legislaţie şi de reguli de procedură adecvate principalelor aspecte procedurale pentru cauzele civile, penale şi administrative. Statele trebuie stabilească astfel de prevederi, în conformitate cu articolul 6 din Convenţie. Procesul de elaborare a acestei legislaţii ar trebui să prevadă o consultare a judecătorilor şi a avocaţilor, nu în interesul celor două profesii, ci în interesul unei bune administrări a justiţiei. Consultarea justiţiabililor este, de asemenea, importantă. Totodată, este esenţial ca legislaţia procedurală să fie evaluată în mod regulat şi, dacă este necesar, actualizată iar judecătorii, avocaţii şi justiţiabilii să fie implicaţi în acest proces.

12.  CCJE consideră că o astfel de legislaţie ar trebui să ofere judecătorului instrumente procedurale efective care să-i permită să pună în practică principiile procesului echitabil, să împiedice duratele excesive sau manevrele de tergiversare nelegale. O astfel de legislaţie ar trebui să fie suficient de fermă şi să prevadă termene clare, oferind însă flexibilitatea necesară.

13.  Normele procedurale constituie un instrument esenţial pentru a permite soluţionarea litigiilor. Ele determină rolurile judecătorilor şi avocaţilor. Este esenţial ca judecătorii şi avocaţii să deţină o bună cunoaştere şi înţelegere a acestor norme, în interesul unei soluţii procedurale echitabile şi rapide.

14.  Liniile directoare adoptate la nivel instituţional pot de asemenea să fie utile pentru promovarea cooperării şi a dialogului. CCJE consideră că instanţele trebuie să încurajeze punerea în aplicare a unor bune practici ce rezultă din acorduri dintre instanţe şi barouri. Acorduri privind gestionarea şi derularea procedurilor au fost stabilite în numeroase sisteme judiciare şi iau forme diverse[1]. CCJE reafirmă că aceste acorduri procedurale trebuie să fie conforme cu regulile de procedură şi trebuie făcute publice pentru a asigura transparenţa pentru avocaţi şi justiţiabili.

15.  În practică, regulile procedurale, fie că sunt în cauze civile, penale sau administrative, sunt deseori complexe şi permit o varietate de faze procedurale şi căi de atac intermediare. Acest fapt poate să provoace întârzieri nerezonabile şi costuri ridicate pentru părţi, dar şi pentru societate. CCJE sprijină în mod ferm eforturile pentru analiza şi evaluarea regulilor procedurale în vigoare în statele membre şi elaborarea unor reguli mai transparente şi pertinente acolo unde sunt necesare.

Schimbul internaţional de experienţă, atât în rândul judecătorilor cât şi între avocaţi, ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor „bune practici” în materie procedurală. Cu toate acestea, diferitele tradiţii sociale şi juridice ale statelor trebuie avute în considerare.

16.  Un astfel de acces la informare cu privire la dreptul procedural şi dreptul material, precum şi un acces la jurisprudenţa relevantă, ar trebui să fie oferite cât mai liber judecătorilor şi avocaţilor. CCJE face trimitere la paragraful 24 din Avizul nr. 14(2011), în care se consideră că sistemul judiciar ar trebui să facă disponibilă jurisprudenţa, sau cel puţin hotărârile importante, pe internet i) gratuit, ii) într-o formă uşor accesibilă, şi iii) ţinând cont de protecţia datelor cu caracter personal.

17.  Judecătorii şi avocaţii trebuie să coopereze pentru a răspunde nevoilor părţilor. În acest scop, CCJE consideră că este importantă dezvoltarea unor şedinţe de planificare şi calendare procedurale pentru a facilita, în interesul părţilor, o cooperare eficientă între judecători şi avocaţi. În plus, judecătorii şi avocaţii trebuie să coopereze pentru a facilita o soluţionare amiabilă a litigiului în interesul părţilor. Prin avizul său nr. 6 (2004), CCJE a recomandat dezvoltarea unor metode alternative de soluţionare a litigiilor. Sesiunile de formare comune pot îmbunătăţi înţelegerea rolului judecătorilor şi avocaţilor în cadrul metodelor alternative de soluţionare a litigiilor, prin procedurile de conciliere sau de mediere.

18.  Este necesară stabilirea unei bune comunicări între instanţe şi avocaţi pentru a asigura celeritatea şi eficienţa procedurilor. CCJE consideră că statele ar trebui să pună în practică sisteme care să faciliteze comunicarea pe cale informatică între instanţe şi avocaţi, pentru a îmbunătăţi serviciile oferite avocaţilor şi pentru a le permite să consulte cu uşurinţă stadiul de soluţionare a cauzei. În Avizul său nr. 14 (2011) privind „Justiţia şi Tehnologia Informaţiei", CCJE specifică faptul că I.T.-ul joacă un rol primordial în furnizarea de informaţii către judecători, avocaţi şi alte părţi interesate din sistemul judiciar, precum şi pentru public şi mass-media.

IV. DEZVOLTAREA ÎNŢELEGERII RECIPROCE ŞI A RESPECTULUI RECIPROC FAŢĂ DE ROLUL FIECĂRUIA – PRINCIPII DE ETICĂ

19.  Judecătorii şi avocaţii au fiecare propriul lor set de principii deontologice. Cu toate acestea, mai multe principii etice sunt comune judecătorilor şi avocaţilor, precum respectarea legii, secretul profesional, integritatea şi demnitatea, respectul pentru justiţiabili, competenţa, echitatea şi respectul reciproc.

20.  Principiile etice ale judecătorilor şi avocaţilor ar trebui să se refere şi la relaţiile dintre cele două profesii.

Cu privire la judecători, CCJE a arătat în Avizul nr. 3 ( 2002), paragraful 23, că judecătorii ar trebui să ofere atenţia cuvenită tuturor persoanelor (de exemplu, părţi, martori, avocaţi), fără a face diferenţieri nelegale sau incompatibile cu exercitarea corectă a funcţiilor lor. Paragraful 5.3 din Principiile de la Bangalore afirmă că un judecător, în exercitarea atribuţiilor judiciare, va acorda o atenţie adecvată tuturor persoanelor precum cele care pledează, martorii, avocaţii, personalul tribunalului şi colegii magistraţi, fără a face diferenţieri bazate pe orice aspect care nu este pertinent şi care nu prezintă nicio importanţă pentru exercitarea corectă a unor astfel de îndatoriri. Un judecător trebuie să se preocupe de menţinerea ordinii şi respectarea regulilor care asigură solemnitatea dezbaterilor în toate procedurile din instanţă şi va fi calm, demn şi amabil faţă de persoanele care pledează, juraţi, martori, avocaţi şi alte persoane cu care va intra în contact în cadrul activităţilor oficiale.

Referitor la avocaţi, în paragrafele 4.1, 4.2, 4.3 şi 4.4 din Codul deontologic al avocaţilor europeni al CCBE sunt expuse următoarele principii: avocatul care se înfăţişează într-o instanţă trebuie să se conformeze regulilor  de conduită aplicabile în acea instanţă. Avocatul trebuie să urmărească în orice circumstanţă caracterul contradictoriu al dezbaterilor. Avocatul apără interesele clientului său cu onoare şi fără temeri, fără a ţine cont de propriile interese sau de orice alte repercusiuni faţă de el sau orice altă persoană, dând dovadă de respect şi loialitate faţă de funcţia de judecător. În niciun moment, un avocat nu trebuie să ofere cu ştiinţă unui judecător o informaţie falsă ori de natură să inducă în eroare.

21.  CCJE consideră că relaţiile dintre judecători şi avocaţi trebuie să se bazeze pe înţelegere reciprocă cu privire la rolul fiecăruia, pe respect reciproc şi pe independenţa unora faţă de ceilalţi.

CCJE consideră, în consecinţă, că este necesară dezvoltarea unui dialog şi a unor schimburi între judecători şi avocaţi la un nivel instituţional naţional şi european cu privire la problema relaţiilor reciproce. Atât principiile etice ale judecătorilor cât şi cele ale avocaţilor ar trebui avute în vedere. În această privinţă, CCJE încurajează identificarea unor principii etice comune, precum obligaţia de independenţă, obligaţia de menţinere a supremaţiei legii în orice moment, cooperarea pentru o derulare echitabilă şi rapidă a procedurilor şi formare profesională permanentă. Asociaţiile profesionale şi organele independente însărcinate cu administrarea profesiilor de judecător şi avocat ar trebui să fie răspunzătoare de acest proces.

22.  Conferinţele destinate judecătorilor şi avocaţilor ar trebui să aibă în vedere rolul fiecăruia şi relaţiile lor, având ca obiectiv general promovarea soluţionării echitabile şi eficiente a litigiilor, respectând independenţa acestora. CCJE face trimitere la paragraful 10 din Avizul nr. (2009) 12, în care a apreciat că, atunci când se consideră oportun, pregătirea profesională comună a judecătorilor, procurorilor şi a avocaţilor pe teme de interes comun ar putea contribui la realizarea unei justiţii de cea mai înaltă calitate.

23.  În statele membre ale Consiliului Europei, există o marie varietate de modele de recrutare a judecătorilor. CCJE se referă la raportul CEPEJ „Evaluarea sistemelor judiciare europene – Ediţia 2012", Capitolul 11.1. În unele ţări, judecătorii sunt recrutaţi în principal din rândul juriştilor cu experienţă. În alte ţări, judecătorii şi avocaţii nu au o carieră comună. În aceste ţări, dezvoltarea înţelegerii reciproce între cele două profesii este deosebit de importantă. Una din posibilităţile pentru încurajarea unei astfel de înţelegeri este dezvoltarea unor stagii pentru judecători pe lângă cabinetele de avocaţi şi pentru avocaţi în cadrul instanţelor de judecată. În acest caz, este esenţial ca cerinţele de independenţă şi imparţialitate ale sistemului judiciar să fie garantate şi ca stagiile să fie organizate într-un mod transparent.

24.  Relaţiile dintre judecători şi avocaţi trebuie să păstreze întotdeauna imparţialitatea şi aparenţa de imparţialitate a instanţei. Judecătorii şi avocaţii ar trebui să fie pe deplin conştienţi cu privire la acest aspect, iar această imparţialitate ar trebui ocrotită prin reguli procedurale şi deontologice.

25.  Atât judecătorii şi cât şi avocaţii se bucură de libertate de exprimare, în conformitate cu articolul 10 din Convenţie.

Judecătorii sunt totuşi ţinuţi să păstreze secretul deliberărilor şi imparţialitatea, ceea ce implică, în special, faptul că trebuie să se abţină de la comentarii privind procedurile ori activitatea avocaţilor.

Libertatea de exprimare a avocaţilor are, de asemenea, limitele sale pentru a menţine, în conformitate cu articolul 10, paragraful 2 din Convenţie, autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti[2]. Respectul faţă de colegii de breaslă şi respectul pentru statul de drept precum şi contribuţia pentru o bună administrare a justiţiei - principiile (h) şi (i) din Carta principiilor esenţiale ale avocatului european a CCBE – impun abţinerea de la critici abuzive faţă de colegi, a judecătorilor individuali şi a procedurilor şi hotărârilor judecătoreşti.

V. RECOMANDĂRI

CCJE reafirmă că „împărtășirea principiilor juridice şi a valorilor etice comune de către toţi profesioniştii implicaţi în procesul judiciar este esenţială pentru o bună administrare a justiţiei" şi formulează următoarele recomandări:

I.              CCJE recomandă ca statele să pună în aplicare dispoziţii procedurale adecvate care să definească activităţile judecătorilor şi avocaţilor şi care să ofere judecătorului puteri pentru a pune în practică în mod efectiv principiile procesului echitabil şi să împiedice manevrele nelegale de tergiversare ale părţilor.  De asemenea, recomandă ca judecătorii, avocaţii şi justiţiabilii să fie consultaţi în procesul de redactare a acestor dispoziţii iar regulile procedurale să fie evaluate în mod periodic.

II.            CCJE sprijină schimbul internaţional de experienţă între judecători şi avocaţi în vederea dezvoltării unor „bune practici” în materie procedurală, luând în considerare totuşi diferitele tradiţii sociale şi juridice ale ţărilor în cauză.

III.           CCJE recomandă ca judecătorii să organizeze, în cadrul unor reguli pertinente de procedură, şedinţe de judecată cu privire la managementul de caz şi să stabilească, cu consultarea părţilor, calendare de procedură, de exemplu care să specifice etapele procedurale, să stabilească termene rezonabile şi adecvate şi să structureze modalitatea şi calendarul prezentării documentelor, a concluziilor orale ori a administrării probelor.

IV.           CCJE recomandă dezvoltarea unor mijloace de comunicare între instanţe şi avocaţi. Judecătorii şi avocaţii trebuie să poată comunica cu privire la toate etapele procedurale. CCJE consideră că statele trebuie să pună în aplicare sisteme care să permită o comunicare prin mijloace informatice între instanţe şi avocaţi.

V.            Pentru a răspunde nevoilor părţilor, CCJE recomandă elaborarea unor instrumente de soluţionare amiabilă a litigiilor. Consideră că înţelegerea rolului judecătorilor, respectiv al avocaţilor, în cadrul soluţionării amiabile a unui litigiu prin conciliere sau mediere constituie un element esenţial pentru dezvoltarea acestei abordări şi că, în măsura în care este posibil, ar trebui să fie organizate sesiuni de formare comune cu privire la modurile de soluţionare alternativă.

VI.           CCJE recomandă dezvoltarea unui dialog şi a unor schimburi între judecători şi avocaţi, la un nivel instituţional (atât naţional cât şi internaţional) cu privire la problema relaţiilor lor reciproce, cu respectarea în acelaşi timp a principiilor de etică ale avocaţilor şi ale judecătorilor. Acest dialog ar trebui să permită o înţelegere şi un respect reciproc cu privire la rolul fiecăruia, cu respectarea independenţei atât a judecătorilor cât şi a avocaţilor.

VII.         CCJE consideră că, atunci când este cazul, o formare comună a judecătorilor şi a avocaţilor pe teme pe interes comun poate îmbunătăţi calitatea şi eficienţa procedurilor.