Strasbourg, 9 Noiembrie 2011

CCJE(2011)2 Final

CONSILIUL CONSULTATIV AL JUDECĂTORILOR EUROPENI

(CCJE-GT)

Opinia Nr.(2011)14 a CCJE

“Justiţia şi Tehnologiile Informatice (IT)”

Adoptată de CCJE în cadrul celei de a 12-a sesiuni plenare

(Strasbourg, 7-9 Noiembrie 2011)

A. Introducere

1. În 2011, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a primit sarcina de a adopta o Opinie în atenţia Comitetului de Miniştri privind dematerializarea procesului judiciar. În discuţiile sale, CCJE a concluzionat că titlul " Justiţia şi Tehnologiile Informatice" reflectă subiectul propus pentru această Opinie într-un mod mai cuprinzător şi uşor de recunoscut decât titlul anterior. Prin urmare, acest nou titlu a fost ales pentru această Opinie.

2. Opinia a fost elaborată pe baza Opiniilor CCJE anterioare şi a documentului intitulat „Magna Carta judecătorilor”, precum şi în baza răspunsurilor transmise de către statele membre la un chestionar elaborat de CCJE cu privire la dematerializarea procesului judiciar şi a unui raport preliminar elaborat de un expert, dna. Dory Reiling (Olanda).

3. În pregătirea acestei Opinii, CCJE a avut în vedere, de asemenea, instrumentele relevante ale Consiliului Europei, în special Convenţia din 1981 referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, precum şi Raportul "Sistemele Judiciare Europene" (ediţia 2010) elaborat de Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) (în special, capitolul 5.3 privind tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor în instanţele de judecată). De asemenea, a luat în considerare alte instrumente juridice internaţionale, cum ar fi Strategia Uniunii Europene pentru Justiţie Europeană şi Directiva Uniunii Europene privind Protecţia Datelor, Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

B. Domeniul de aplicare al Opiniei şi principiile generale

4. Această Opinie se referă la aplicarea tehnologiei informaţiei şi de comunicare moderne (IT) în instanţele de judecată. Aceasta se concentrează pe posibilităţile oferite de tehnologia informaţiei (IT) în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi actul de justiţie, precum şi impactul asupra acestora. În special, abordează probleme precum accesul la justiţie, statul de drept, independenţa judecătorilor şi a justiţiei, funcţionarea instanţelor, obligaţiile şi drepturile părţilor. Opinia nu vizează în principal aspectele tehnice ale tehnologiei informaţiilor (IT).

5. Tehnologia Informaţiei (IT) ar trebui să fie un instrument sau mijloc de a îmbunătăţi administrarea justiţiei, de a facilita accesul justiţiabililor la instanţele de judecată şi de a consolida garanţiile prevăzute de articolul 6 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului: accesul la justiţie, imparţialitatea, independenţa judecătorului, echitatea şi durată rezonabilă a procedurilor.

6. Introducerea tehnologiei informaţiei în instanţele din Europa nu ar trebui să compromită faţa umană şi simbolică a justiţiei1. În cazul în care justiţia este percepută pur tehnic de către utilizatori, fără funcţiile sale reale şi fundamentale, aceasta riscă să fie dezumanizată. Justiţia este şi ar trebui să rămână umană, deoarece se ocupă în primul rând de oameni şi disputele lor. Acest lucru se vede cel mai bine atunci când se evaluează comportamentul justiţiabililor şi a martorilor, care este un exerciţiu efectuat într-o instanţă de către judecătorul cauzei.

7. Magna Carta judecătorilor încredinţează judecătorilor co-responsabilitatea în ceea ce priveşte accesul la soluţionarea rapidă, eficientă şi accesibilă a litigiilor. Judecătorii trebuie să identifice avantajele şi dezavantajele IT şi să identifice şi elimine orice riscuri privind buna administrare a justiţiei. Tehnologia Informaţiei nu trebuie să diminueze drepturile procedurale ale părţilor. Judecătorii trebuie să fie conştienţi de aceste riscuri, după cum sunt responsabili în privinţa asigurării faptului că drepturile părţilor sunt protejate.

8. Judecătorii trebuie să fie implicaţi în evaluarea impactului IT, în special atunci când se poate cere sau hotărât că aspectele documentare şi/sau procedurile pot fi efectuate prin mijloace electronice. IT nu trebuie să împiedice judecătorii să aplice legea într-un mod independent şi cu imparţialitate.

9. Nu toate persoanele au acces la mijloace IT. În prezent, mai multe mijloace tradiţionale de acces la informaţie nu ar trebui să fie eliminate. Birourile de informaţii şi alte forme de asistenţă în cadrul instanţelor nu ar trebui să fie eliminate, în baza argumentului eronat că Tehnologia Informaţiei a făcut justiţie „accesibilă tuturor”. Aceasta este o preocupare deosebit de presantă în ceea ce priveşte protecţia persoanelor vulnerabile.

10. Utilizarea IT nu ar trebui să diminueze garanţiile procedurale pentru cei care nu au acces la noile tehnologii. Statele trebuie să se asigure că părţilor care nu au acces la astfel de mijloace le este furnizată asistenţă specifică în domeniu.

11. Având în vedere rolul important pe care tehnologia IT îl joacă astăzi în administrarea justiţiei, este deosebit de important să se asigure faptul că dificultăţile în funcţionarea mijloacelor IT nu împiedică sistemul judiciar, chiar si pentru perioade scurte de timp, în luare deciziilor şi dispunerea măsurilor procedurale adecvate. Alternative adecvate ar trebui să fie întotdeauna disponibile, ori de câte ori sistemul IT este în întreţinere sau atunci când apar incidente tehnice, în scopul de a evita orice impact negativ asupra activităţii instanţei.

12. O atenţie deosebită ar trebui acordată în privinţa evaluării anticipate a legislaţiei propuse, cu referire la implicaţiile asupra administrării adecvate a cauzelor în sistem IT, care decurge din aceasta. CCJE recomandă ca o astfel de reglementare să intre în vigoare numai după ce sistemele informatice au fost ajustate la noile cerinţe şi personalul instanţei este instruit corespunzător.

13. Desfăşurarea procedurilor judiciare cu asistenţă IT este deosebit de importantă în domeniul cooperării judiciare internaţionale şi europene. Facilităţile IT pot fi deosebit de utile în domenii precum transmiterea comisiilor rogatorii şi a altor cereri de cooperare judiciară, în furnizarea şi notificarea actelor judiciare din statele membre, precum şi pentru administrarea transfrontalieră a probelor (de exemplu, prin video-conferinţă).CCJE recomandă ca statele membre să dezvolte metode de acces reciproc la sistemele IT naţionale, precum şi realizarea de astfel de sisteme compatibile între ele. Acest lucru va asigura faptul că Tehnologia Informaţiei îmbunătăţeşte cooperarea între judecătorii din diferite ţări şi nu constituie un obstacol.

14. CCJE apreciază soluţiile preconizate de către unele state în aplicarea reglementărilor UE, care să permită iniţierea electronică a cererilor în materie civilă într-un stat de către rezidenţii altui stat, precum şi utilizarea videoconferinţei în contextul cooperării internaţionale.

15. Utilizarea mijloacelor IT îmbunătăţeşte accesul la justiţie şi creşte eficienţa şi transparenţa acesteia. Pe de altă parte, este nevoie de investiţii financiare majore. Prin urmare, Recomandarea CCJE în sensul că accesul la justiţie ar trebui consolidat prin utilizarea IT înseamnă în mod necesar că statele trebuie să aloce resurse financiare adecvate sistemului judiciar în acest scop.

16. Datele şi informaţiile, cum ar fi cele conţinute în registrele cauzelor, dosarele individuale, notele pregătitoare şi proiectele, deciziile judiciare şi datele statistice privind evaluarea proceselor judiciare şi managementul instanţei, trebuie să fie gestionate la un nivel adecvat de securitate a datelor. În cadrul instanţelor, accesul la informaţii ar trebui să se limiteze la cei care au nevoie de acestea în scopul realizării activităţilor.

17. Având în vedere natura litigiilor aduse în faţa instanţelor, disponibilitatea on-line a anumitor hotărâri judecătoreşti ar putea supune unor riscuri dreptul la viaţă privată a persoanelor şi periclita interesele companiilor. Prin urmare, instanţele şi sistemele judiciare ar trebui să asigure luarea unor măsuri adecvate privind protecţia datele, în conformitate cu legislaţia corespunzătoare.

18. CCJE încurajează dezvoltarea IT ca un instrument de îmbunătăţire a comunicării între instanţe şi mass-media, de exemplu, prin oferirea posibilităţii mass-mediei de a avea acces mai uşor la hotărârile judecătoreşti şi la audierile/termenele de judecată programate.

C. IT şi accesul la justiţie

19. Informaţii complete, corecte şi actualizate privind procedura constituie un aspect fundamental al garanţiei privind accesul la justiţie identificate în articolul 6 din Convenţie (CEDO). Prin urmare, judecătorii trebuie să se asigure că sunt disponibile informaţii exacte pentru orice persoană care este implicată în cadrul procedurilor judiciare. Aceste informaţii ar trebui să includă, în general, detalii sau cerinţele necesare pentru a invoca competenţă. Astfel de măsuri sunt necesare pentru a asigura egalitatea de arme.

20. În orice caz, justiţia nu poate fi separată de justiţiabili şi dezvoltarea IT nu ar trebui să fie utilizată pentru a justifica înlăturarea instanţelor.

21. Tehnologia Informaţiei creează noi oportunităţi pentru a oferi justiţiabililor informaţii generale cu privire la sistemul judiciar, activităţile sale, jurisprudenţa, costurile procedurilor, mijloace alternative de soluţionare a litigiilor etc. CCJE recomandă utilizarea pe deplin, de către sistemul judiciar, a internetului şi a altor tehnologii noi pentru a oferi publicului larg acele elemente asupra cărora, în Opinia nr.6 (punctele 12 şi următoarele) CCJE a concluzionat că ar trebui mediatizate pe larg.

22. Tehnologia Informaţiei este un instrument valoros pentru sprijinirea rolului instanţelor. De asemenea, Tehnologia Informaţiei poate îmbunătăţi modul în care instanţele pot oferi persoanelor interesate informaţii detaliate privind procedurile în general. Prin urmare, CCJE recomandă ca instanţele să introducă servicii electronice de informare uşor accesibile publicului (user-friendly).

23. Tehnologia Informaţiei permite justiţiabililor să iniţieze proceduri judiciare electronic (e-filing).CCJE încurajează dezvoltarea în continuare a acestei practici2.

24. CCJE consideră că sistemul judiciar ar trebui să facă jurisprudenţa, sau cel puţin deciziile importante, disponibilă pe internet i) în mod gratuit, ii) într-o formă uşor accesibilă şi iii) ţinând seama de protecţia datelor cu caracter personal. CCJE apreciază iniţiativele de a introduce identificatori pentru jurisprudenţă internaţionali (cum ar fi identificatorul jurisprudenţei Uniunii Europene ECLI3), care va îmbunătăţi accesul la jurisprudenţă străină.

D. IT în cadrul procedurilor judiciare

25. Tehnologia Informaţiei oferă oportunităţi pentru prelucrarea mai eficientă, clară şi sigură a cauzelor.

26. Informatizarea sprijină instanţele în raţionalizarea managementului dosarului, precum şi în înregistrarea şi urmărirea cauzelor. În acest fel, o serie de dosare sau cauze conexe pot fi gestionate în condiţii mai sigure; pot fi concepute formulare pentru a sprijini întocmirea hotărârilor judecătoreşti sau a ordinelor, precum şi statistici multi-criteriu pentru fiecare tip de litigii, care pot fi puse la dispoziţia publicului.

27. De asemenea, informatizarea poate îmbunătăţi calitatea muncii judecătorului, de exemplu prin intermediul bazelor de date cu link-uri către hotărârile judecătoreşti, legislaţie, studii privind probleme de drept identice, comentarii juridice privind deciziile anterioare pronunţate de o instanţă şi alte forme de schimb de informaţii între judecători. Cele mai avansate şi mai complete metodele de acest gen, existente pe piaţă, ar trebui să fie puse în mod gratuit la dispoziţia judecătorilor, care trebuie să poată verifica toate sursele de informaţii juridice disponibile pentru alţi actori în procesul judiciar (avocaţi, experţi, etc. ). Ajutorul privind hotărârea judecătorească trebuie să fie proiectat şi văzut ca un ajutor auxiliar pentru procesul de luare a deciziilor şi de a facilita munca judecătorului, nu ca o constrângere.

28. Totuşi, utilizarea IT nu ar trebui să diminueze garanţiile procedurale (sau să afecteze compunerea unei instanţe) şi în nici un caz nu trebuie să priveze justiţiabilul de dreptul de a fi audiat de un judecător, cu observarea principiului contradictorialităţii, prezentarea de probe originale, audierea de martori sau experţi şi de a prezenta orice material sau prezentarea pe care o consideră utilă. În plus, utilizarea tehnologiei informaţiei nu trebuie să aducă atingere audierii obligatorii şi finalizării altor formalităţi esenţiale prevăzute de lege. De asemenea, judecătorul trebuie să păstreze, în orice moment, puterea de a dispune înfăţişarea părţilor, de a cere transmiterea documentelor în forma originală şi audierea martorilor. Cerinţele de securitate nu trebuie să fie un obstacol pentru aceste posibilităţi.

29. Utilizarea tehnologiei informaţiei simplifică schimburile de documente. Părţile şi reprezentanţii acestora pot accesa informaţii despre cauzele în care sunt implicate în faţa instanţei. În acest fel, ei pot urmări evoluţia cauzei prin accesarea computerizată a circuitului acesteia.

30. Video-conferinţele pot facilita audieri în condiţii de securitate îmbunătăţite sau audierea de la distanţă a martorilor sau experţilor. Totuşi, s-ar putea ca acestea să prezinte dezavantajul că oferă judecătorului o percepţie mai puţin directă sau precisă a cuvintelor şi reacţiilor unei părţi, un martor sau expert. O atenţie specială ar trebui să fie acordată astfel încât utilizarea video-conferinţelor şi administrarea de probe prin astfel de mijloace să afecteze garanţiile dreptului la apărare.

31. Rolul tehnologiei informaţiei ar trebui să se limiteze la înlocuirea şi simplificarea etapelor procedurale care conduc la o decizie individualizată asupra fondului unei cauze. Tehnologia Informaţiei nu poate înlocui rolul judecătorului în audiere şi evaluarea dovezilor factuale în cauza, determinarea legii aplicabile şi luarea deciziei fără alte restricţii, decât cele prevăzute de lege.

    E. IT governance

32. Tehnologia Informaţiei ar trebui să fie utilizată pentru a consolida independenţa judecătorilor în fiecare etapă a procedurii şi să nu o pună în pericol. Întrucât judecătorii joacă un rol important în apărarea atât a independenţei individuale şi instituţionale cât şi a imparţialităţii lor, trebuie să fie implicaţi în deciziile care au consecinţe în aceste domenii.

33. Accesul IT la informaţii poate contribui la o mai mare autonomie a judecătorilor în îndeplinirea sarcinilor .

34. Dependenţa crescută de tehnologie şi de cei care o controlează poate reprezenta un risc pentru justiţie. Tehnologia trebuie să fie adecvată procesului judiciar, precum şi pentru toate aspectele legate de munca unui judecător. Judecătorii nu trebuie să facă obiectul, exclusiv din motive de eficienţă, unor imperative ale tehnologiei şi a celor care o controlează. De asemenea, tehnologia trebuie să fie adaptată la tipul şi nivelul de complexitate a cauzelor.

35. CCJE consideră că instrucţiunile, formularele sau alte sugestii cu privire la forma sau conţinutul hotărârilor nu ar trebui să fie adresate judecătorilor de către orice altă autoritate în funcţie de necesităţile care reflectă arhitectura sistemelor IT utilizate în procesul judiciar; în schimb, această arhitectură trebuie să fie flexibilă şi gata să se adapteze la jurisprudenţă sau practică.

36. Dialogul este absolut necesar între cei care dezvoltă tehnologia şi cei responsabili pentru procesul judiciar. Guvernanţa IT ar trebui să fie de competenţa Consiliului Judiciar sau a unui alt organism independent echivalent. Indiferent de organismul care este responsabil de guvernanţa IT, există necesitatea asigurării că judecătorii sunt implicaţi activ în procesul decizional privind IT într-un sens larg.

37. Judecătorii ar trebui să aibă flexibilitate atunci când trebuie să decidă în privinţă modului de gestionare a cauzelor şi să se ocupe de activităţile interne (back office). Sistemul de gestionare a dosarelor nu ar trebui să limiteze această flexibilitate.

38. Judecătorii şi personalul auxiliar au atât un drept cât şi o datorie de formare iniţială şi continuă în domeniul IT, astfel încât să poată folosi din plin şi corespunzător sistemele IT.

39. Tehnologia Informaţiei poate fi un instrument important pentru consolidarea transparenţei, obiectivităţii în distribuirea cauzelor şi promovării managementului cauzelor. Tehnologia Informaţiei poate juca un rol în ceea ce priveşte evaluarea judecătorilor şi instanţelor. Cu toate acestea, datele colectate din sistemele IT nu ar trebui să fie singura baza pentru analiza muncii unui judecător. Datele statistice ar trebui să fie examinate de către Consiliul Judiciar sau a un alt organism4 independent echivalent.

40. Gestionarea şi dezvoltarea IT reprezintă o provocare pentru orice organizaţie. Pentru sistemele judiciare, acesta prezintă o nouă şi solicitantă provocare pentru structurile de guvernare ale acestora. Managementul bazat pe informaţie este o oportunitate pentru dezvoltarea independenţei instituţionale.

41. Finanţarea pentru IT ar trebui să se bazeze pe contribuţia sa la îmbunătăţirea performanţei instanţei, calitatea justiţiei şi nivelul serviciilor pentru cetăţeni.

    F. Concluzii – Recomandări

i. CCJE salută utilizarea Tehnologiei Informaţiei, ca mijloc de a îmbunătăţi administrarea justiţiei;

ii. Tehnologia Informaţiei (IT) poate contribui la îmbunătăţirea accesului la justiţie, managementul cauzelor şi evoluţia sistemului judiciar;

iii. Tehnologia Informaţiei (IT) joacă un rol central în furnizarea de informaţii către judecători, avocaţi şi alte părţi interesate în sistemul de justiţie, precum şi pentru public şi mass-media

iv. Tehnologia Informaţiei trebuie să fie adaptată nevoilor judecătorilor şi altor utilizatori, aceasta nu ar trebui să încalce garanţiile şi drepturile procedurale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil în faţa unui judecător.

v. Judecătorii ar trebui implicaţi în toate deciziile privind înfiinţarea şi dezvoltarea IT în cadrul sistemului judiciar;

vi. Ar trebui acordată atenţie nevoilor acelor indivizi care nu sunt capabili să utilizeze facilităţi IT;

vii. Judecătorul trebuie să deţină, în orice moment, puterea de a dispune înfăţişarea părţilor, de a cere transmiterea documentelor în forma originală şi audierea martorilor;

viii. CCJE încurajează utilizarea tuturor aspectelor IT în vederea promovării rolului important al puterii judecătoreşti de a garanta statul de drept (supremaţia legii) într-o societate democratică;

ix. Tehnologia Informaţiei nu ar trebui să afecteze competenţele judecătorilor şi să pericliteze principiile fundamentale consacrate în Convenţie.

1 În ceea ce priveşte relaţia dintre simbolism şi justiţie şi riscurile inerente de - ritualizării procesului judiciar, ce reprezintă o tendinţă a democraţiilor moderne, a se vedea A. Garapon, “Bien juger – Essai sur le rituel judiciaire” (Odile Jacob, Paris, 2001), ce oferă de asemenea o vastă bibliografie în anexă.

2 A se vedea de exemplu Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 din 12.12.2006 (privind Somaţia de Plată Europeană) şi Regulamentul (CE) nr. 805/2004 din 21.4.2004 (privind Titlu executoriu european pentru creanţele necontestate).

3 A se vedea JO C127, 29.4.2011, p.1 : Concluziile Consiliului privind introducerea Identificatorului de Jurisprudenţă European (ECLI) şi a unui set minim de metadate uniforme pentru jurisprudenţă.

4 A se vedea şi Opinia CCJE nr.1 (2001), paragraful 9, Opinia nr.10 (2007) şi Opinia nr.11 (2008).



 Top